Ca știință, tehnologiei informației, se trage din două științe teoretice matematica și fizica. Fizica prin ramura sa de electricitate a făcut posibilă apariția electronicii care la rândul ei a dat naștere circuitelor logice ce stau la baza tehnologiei informației. Tehnologia informației a început să se dezvolte cam prin 1970.

După ce au apărut circuitele logice care au proprietatea că la bornele lor poate exista tensiune sau nu, matematica a preluat aceste tensiuni sau lipsa lor și le-a transformat, folosindu-se de sistemul binar, în cifrele 1 și 0. Astfel când există tensiune la bornele circuitului aceasta este codata cu 1 iar când nu există lipsa ei este codată cu 0.

Conceptul care poate avea două stări fie 1 care simbolizează aprinderea fie 0 care simbolizează stingerea poartă numele de bit și este unitatea fundamentală de stocare a informației. De aici vine numele site-ului. Astfel un bit poate fi găsit ca existând sau negăsit. Un bit nu poate să aibă în același timp cele două stări simultan.

Astăzi există un fel de bit prezent în calculatoarele cuantice care poate să aibă cele două stări simultan și care se numește qbit. Unde q vine de la quantic. Conform principiilor fizicii cuantice acest bit se află în stare de super poziție cuantică și astfel atâta timp cât se află în această stare nu se poate determina exact ce valoare are. Atunci când cineva dorește să îi determine valoarea bitul iese din această stare de super poziție și intră în starea de colaps cuantic. De aceea calculatoarele cuantice indiferent cât de multe operații execută simultan nu pot afișa rezultate simultan ci doar un singur rezultat.

Aurul este considerat un foarte bun conductor electric care rezistă la coroziune și din acest motiv este utilizat pe scară largă În producerea echipamentelor necesare în industria tehnologiei informației.

Există mai multe tipuri de metale care conduc curent electric. Conductibilitatea electrică înseamnă că pentru o secțiune de material există particule care sunt excitate de energia electromagnetică. Cu cât aceste particule sunt mai multe în această secțiune în raport cu cele care nu pot fi excitate de energie electromagnetică cu atât materialul respectiv conduce mai bine curentul electric. Particulele care nu conduc curentul electric se numesc impurități. Așa stând lucrurile există materiale semiconductoare care câteodată conduc curent electric iar câteodată nu cum este siliciul care dă numele celebrei regiuni Silicon Valley.  Mai există materiale conductoare care conduc întotdeauna curentul electric și materiale supraconductoare care la o anumită temperatură când impuritățile se topesc au doar particule care conduc curent electric și astfel în aceste materiale la acea temperatură toate particulele conduc curent electric.

Până nu demult se stia că aurul este și cel mai prețios lucru, judecând după valoarea lui în bani și după faptul că nu se depreciază în timp, ca alte lucruri, dar de curând  cineva a făcut un experiment facând rost de o bucata mai mare de aur cu care a fost la bijutier, și a aflat că valorează 1000 de dolari.

A ascuns-o într-un loc sigur numai de el știut, iar celor care îl întrebau de ea le-a cerut câte 1.000 de dolari să le spună unde a ascuns-o, adică exact cât valora bucata lui de aur.

Nu i-a mințit, dar nici nu le-a dat-o. I-a pus s-o caute și, cine o găsește primul, a lui să fie. Iar de s-or certa, nu e treaba lui. Așa a făcut persoana respectivă câteva mii de dolari și a descoperit că informația este mai valoroasă decât aurul.

Aurul pe lângă faptul că este un bun conductor electric și este utilizat în construcția de echipamente pentru tehnică de calcul este un metal care nu poate fi fabricat pe Pământ și alături de alte metale prețioase este provenit din spațiul cosmic. Din acest motiv cantitatea de aur existentă este constantă. Acest lucru face ca valoarea lui să nu se modifice în timp. Valoarea unui lucru crește cu cât cantitatea din lucrul respectiv este mai redusă și cererea este mai mare și scade pe măsură ce cantitatea crește iar cererea rămâne constantă. Așa cum se întâmplă de exemplu în cazul banilor când valoarea lor scade atunci când este nevoie să se tipărească mai multe bancnote sau să se bată mai multe monezi, adică atunci când se există ceea ce se numește inflație.

Atunci când cineva are un produs care are o anumită valoare dacă vinde acel produs la valoarea respectivă suma dobândită este chiar valoarea produsului dar dacă cineva are doar o informație despre existența unui produs și vinde această informație atunci suma pe care o dobândește poate fi mai mare decât valoarea produsului respectiv. 

Informația poate fi produsă de orice om dar programatorii ajută la răspândirea informației scriind programe care fac asta.